Lantul amintirilor

Preiau ideea de la Anda, pe care o citesc mereu cu mare drag. Stiu ca nu am prea multi cititori ai blogului, dar totusi sunt curioasa ce va iesi. 

Exista momente in viata noastra, care si-au pus amprenta mai adanc, sau s-au sters cu usurinta. Si cred ca e fascinant, sa reinvii acele clipe, chiar si printr-un joculet.

E un joc, o leapsa, luati-o cum vreti.

Comentariille trebuie sa contina o descriere a unei amintiri comune, mai proaspete, mai vechi, o amintire care demonstreaza prietenia noastra stransa, sau simplul buna ziua, pe care ni l-am adresat candva.

O clipa in care am existat impreuna... Tu  ce iti amintesti despre mine si tine? :)

Ca lantul sa continuie, preia jocul/leapsa pe blogul tau( daca ai blog si daca vrei, nu e obligatoriu )  

Vorbe de duh... ( de la Amelia) (2)

 Dragoste frateasca

" mami, eu am observat ca Tom totusi il iubeste pe Jerry, stii tu, ca surorile si fratii, se mai cearta ei cate o data, dar tot se iubesc"

Incurcatura stralucitoare

Amelia uitase cuvantul "stralucitoare" si a venit intr-o fuga, plina de entuziasm " mami! mi-a venit o idee sclipicioasa!" 

 Meserie adjudecata
A: - Eu vreau sa ma fac educatoare. Imi place sa lucrez cu copiii
M: - De ce nu te faci doctor? De copii. Doctorii castiga mai mult.
Peste o jumatate de ora:
A: - Stiu, eu o sa ma fac educatoare, dar o sa ma casatoresc cu un doctor. Asa el o sa aiba bani pentru amandoi.

 La aceeasi tema, la gradi:
Amelia: - Eu o sa ma fac educatoare

Educatoarea: - Eee, nuu, ca o sa mori de foame
Amelia: - Eu o sa imi iau pachet de acasa.

Discutia a continuat acasa:
Noi: - Amelia, dar de unde o sa iti iai pachet de acasa, ca si mancarea trebuie sa o cumperi, legume fructe, carne, totul cumparam doar, nu avem acasa…
 Amelia s-a gandit un pic si a spus victorios “ O sa imi trimita bunica Nina!” ( probabil s-a gandit ca bunica are si gradina si pasari, de ce nu)

In noaptea dintre ani.
31 decembrie 2010. Toata lumea se pregateste cum poate. Amelia a scotocit prin dulap, haine asortate si portrivite, bijuterii dorite. Dupa baie, s-a imbracat, parfumat. in trecere, spre oglinda, il vede pe Motan dormind dus, fara grija noptii care vine. Se opreste si ii spune '' Mitzi, azi e Revelionul, asa ca te rog sa ai grija sa fii curat, spalat si fara pureci''

Dorinte marete

- Mami, eu vreau sa fiu celebra, sa fiu o mare vedeta. As vrea sa merg pe drum si sa ma cunoasca toata lumea, poate chiar sa cada in genunchi in fata mea. Sa isi doreasca sa vorbeasca cu mine.
- Un fel de Basescu? ( ma gandeam ca poate vrea sa fie presedinte)
- Nu, o Baseasca.

Garoafe din servetele

Uneori, cand nu putem iesi pe-afara ( din cauza frigului sau a virozelor), incercam sa ne ocupam timpul liber, cu niste activitati practice ( pe langa alte jocuri).

Incet, o sa mai scriu si pe-aici, ce jocuri sau ce activitati am mai avut.

O sa incep cu realizarea unor garoafe din servetele, facute de curand.



1. Luati un servetel de o singura culoare, cu 2 sau 3 straturi si desfaceti toate straturile.

2. Luati doua straturi din alea subtiri pliati fiecare strat in 4.
3. Dupa care inca o data in patru.

4. Patratele obtinute puneti-le unul peste altul.
5. Prindeti-le cu capsatorul in centru. Pentru a fi siguri, mai prindeti o data cu capsatorul, in cruce.
7. Taiati in forma de cerc ( eu am desenat cercul ca sa ii fie Ameliei mai usor sa taie, sa nu iasa patrat)
8. Faceti taieturi, de jur imprejur, de aproximativ 0,5 cm lungime.
9. Ridicati cate un strat subtire, obtinut si strangeti tare.
10. Continuati la fel si cu celalalte straturi.
11. Lipiti paie de baut de floarea obtinuta ( eu am folosit aracet si am invelit un strat de petale pe pai, ca sa se tina)
12. Daca vreti, improvizati niste frunzulite.
Sursa de inspiratie

Bucurie simpla

Uneori, lucrurile simple, pot sa aduca cea mai mare bucurie. Iar bucuria zilei de azi, este ca: muscata mea a inflorit!!! Da, e un lucru banal, dar e prima mea planta de camera, plantata de mine, de cand era puiutz. Asa ca, o data cu cresterea ei, zi de zi, imi crestea si mie sufletul, Iar zilele astea, am inflorit amandoua :)


Dupa 3 zile:

8 Martie- Ziua Mamelor

Ziua de 8 martie e frumoasa cand esti copila, pentru ca astepti cu sufletul la gura, sa primesti o floare sau o prajitura de la baietii din scoala, tata sau frate. Colegii de clasa ne aduceau tort, facut de una dintre mame si ne imparteau floricele.. Prin clasele mai mari, primeam felicitari.. si acuma mai pastrez una dintre ele, nu pentru ca as fi simtit ceva pentru acel baiat, ci pentru ca a desenat pe ea, frumos, din suflet, special pentru mine, colega de banca.
Tata aducea acasa 6 flori. Da, 6. Pentru ca ei erau trei barbati in casa, si fiecare dintre ei venea cu cate o floare la noi. Iar la final, eu aveam 3 flori si mama 3. Imi placea momentul acesta si il asteptam cu nerabdare, ptr ca eram curioasa daca tata va mai gasi si in acea primavara, flori pentru noi.

Ziua de 8 martie e frumoasa cand esti tanara si nelinistita pentru ca devine momentul in care cel de alaturi sau cel din umbra, sa iti poata declara inca o data, dragostea. Cate emotii sunt legate de acele momente, cand din capacul unui parfum cade si o bijuterie, cand gasesti pe perna patului din camin, un buchet de flori, cand cel de alaturi, te trezeste dimineata cu un sarut si cu miros de flori sau de ciocolata...

Dar 8 martie devine o zi deosebita si speciala cand esti mama. Primul 8 martie in calitate de mama, a fost cand Amelia avea 5 luni, iar noi eram in spital.. Pe noptiera de langa pat aveam flori primite cu drag de la sot. Dar eu zambeam si ma gandeam ca de acum incolo, eu voi sarbatori in primul rand Ziua Mamei si pe urma toate celelalte sensuri ale acestei zile. Pentru ca sa fii mama e minunat, iar declaratiile de dragoste care vin de la copil, sunt cele mai frumoase cadouri!!! Pentru ca atunci cand aud la tv, radio, internet ca se vorbeste despre celebrarea mamelor, eu ma simt ca si cum as fi unica mama de pe acest Pamant, sarbatorita in aceasta zi!

7 martie 2011. Seara, tarziu.

Inconjurata de servetele in care isi sufla nasul in continuu, si de siropuri pentru febra care pare ca nu o sa mai cedeze in curand, s-a ridicat incet si s-a dus sa caute printre lucurile ei pe raft.
Mi-a adus-o, mi-a intins-o si s-a intins inapoi in pat, invelita pana la ochi, pentru ca inca mai avea frisoane.
Era felicitarea ei de 8 martie, facuta de ea, intr-un moment oarecare, despre care eu nu stiam nimic.
Acesta a fost cadoul meu special de anul acesta.



Am intrebat-o
- Stii cat de mult te iubesc?
Iar ea mi-a raspuns simplu, fara sa stea pe ganduri, zambind usor:
-Da.
Iar eu am respirat usurata, pentru ca mi-am dat seama ca iubirea de mama se simte in fiecare clipa.

P.S Desenul nu e unul oarecare, toate detaliile au fost alese cu grija, pana si culoarea pantalonilor mei...

Primavara va veni !!

Desi primavara e de vreo saptamana pe la mine prin calendar, afara inca se lasa multdorita. Suntem si noi printre cei care o asteapta cu nerabdare ( intre noi fie vorba, eu chiar am plans cand a trecut perioada caldurilor, mi s-a parut ca primavara si vara au trecut prea repede)

Ii povestesc Ameliei, ca acuma sunt zilele in care Dna Iarna se mai lupta cu Primavara. Improvizam si analizam, oare cum discuta cele doua zane. Cum incearca Iarna sa isi mai prelungeasca vizita pe-aici, chemand in ajutor Gerul, Vantul si Zapada. Iar Primavara, lupta si ea cum poate chemand in ajutor Soarele si Caldura. Amelia imi spune, ca la gradinita a invatat ca trebuie sa fie mai buni, mai cuminti, sa nu vorbim urat, sa nu ne certam cu cei din jur, si atunci primavara va veni mai repede. Si atunci adaugam la "friends list"-ul Primaverii si : Dragostea, Bunatatea, Compasiunea si Rabdarea.
Constatam, ca Primavara poate avea mai mult prieteni decat Iarna, care i-ar putea veni in ajutor si atunci speram foarte mult, ca ei nu o vor lasa la nevoie si ca ii vor fi alaturi.

Si, ne uitam pe geam, mai cad cativa fulgi, iar Amelia ofteaza indelung si zice " Unde o fi baba Dochia aia, sau cum ai zis ca o cheama, sa ii spun sa nu isi mai scuture nici un cojoc, ca eu vreau sa fie cald si frumos, vreau sa vina primavara!"
Si oftam amandoua, si asteptam... dar asteptam cu un zambet pe buze, pentru ca stim, ca nu mai e mult si va veni!!!.

Un gand bun si o urare din suflet

“Unii nu au nevoie sa faca nimic pentru a imprastia in jurul lor valuri de caldura din preaplinul focului interior, induiosandu-si interlocutorii si impresionand prin propria personalitate”

Nu mai stiu unde am citit acest citat, dar am stiut intotdeauna ca i se potriveste ei. Cine este ea? Nici nu stiu daca ar fi de acord sa vorbesc despre ea, pentru ca desi detine toate calitatile unei persoane extraordinare, este si modesta si nu isi doreste decat sa fie iubita si apreciata de cei dragi, fara sa afle o lume intreaga.

Ea este o colega perfecta pentru unii care au norocul sa o aiba alaturi, o sefa excelenta pentru cei care au avut-o( sau o au ) ca si superior, o nora plina de dragoste si compasiune, o mama si o sotie devotata plina de iubire, caldura si grija.

Iar pentru mine, pentru mine e sora mea. Sora pe care nu am avut-o in copilarie, dar pe care Dumnezeu mi-a daruit-o mai tarziu. Este sora care imi ofera toata dragostea, grija si sustinerea pe care o poate oferi un om. E sora cu care impartim uneori aceleasi ganduri si idei, desi suntem la distanta mare una de alta. E sora care ma primeste cu bratele deschise in viata ei si imi ofera umarul cand vreau sa plang.

Iar astazi este ziua ei. As vrea sa o strang in brate, sa ii spun cele mai frumoase cuvinte. Dar e departe, ne despart vreo 500 km. Asa ca o imbratisez in gand si ma gandesc, din nou, ca in fiecare an, oare voi avea suficiente cuvinte sa ii spun la telefon, cat de mult o iubesc si apreciez?

Razbunarea Sfantului Valentin

Ma dau batuta.. gata! recunosc, intr-adevar asta o fi perioada dragostei. Altfel nu stiu cum as putea explica aceasta noapte nedormita si extrem de obositoare. Nu, nu e ceea ce va inchipuiti voi :d

Nu am dormit aproape deloc pentru ca a trebuit sa ''asist'' la ''motaniada'' anului.
Probabil stiti si voi cum suna miorlaiturile din perioada indragostirii pisicesti. Numai ca eu nu stiam ca si matzele( va dati seama, chiar si matzele!!!) se indragostesc si se cupleaza in jurul zilei lui Valentin.

Deci, asta noapte..
Mi s-a parut ca m-am trezit intr-un film de groaza, cu sunete si miorlaieri de intensitati diferite. Semanau a planset de copil, a racnet de groaza, sau a bocet de femeie.. nu stiu... dar parea ceva neomenesc/nepisicesc si ingrozitor. Am simtit ca mi se face pielea gaina si incep prin a-mi imagina ca afara se intampla ceva oribil. Nu stiam daca sa ies sa o fac pe salvatorul, sau sa ma inghesui si mai mult langa jumatatea mea si sa incerc sa dorm.
M-am tot chinuit sa adorm, dar simteam ca mi se ridica tensiunea la fiecare miorlaiala lunga si innebunitoare.
Asa ca am inceput sa ma intreb care miorlait si ce inseamna.

Si imi inchipuiam ceva de genul:
- ''uaaaouuuuuuioooo'' o fi insemnand '- vino la mine, puicuta
iar
- '' shhhhmiaaauuuuoooiooo'' - du-te naibii, ca nu-mi placi.

La un moment dat ma gandeam chiar, ca poate de fapt miorlaiturile alea o fi semnul orgasmului la pisici... sau poate inseamna '' sunt aici, cauta-ma, sunt a ta/al tau''

Cine stie.. Cert e ca dupa vreo trei ore de astfel de miorlaieli, cand s-a lasat linistea, mi-am facut cruce, am spus '' Tatal nostru'' si am rasuflat usurata.

Asta e, s-a razbunat Sfantul Valentin pe mine, pentru ca am zis ca nu e romanesc, nu e de al nostru, nu trebuie sarbatorit..
Si cand colo, ia uite ce iubire exista in perioada asta la matze... oare plutesc si in jurul lor inimioarele dragostei?

P.S Motanul nostru nu a dormit acasa asta noapte .

Dragostea nu se masoara in inimioare plutitoare

Ieri fiecare a doua persoana cu care am vorbit, m-a intrebat ce fac de ziua indragostitilor. Ba chiar au fost si persoane carora li s-a parut ca am fost necajita de acel el '' chiar azi''

Unde mai pui ca El e si Valentin. Deci, toti faceau ochii cat cepele cand le spuneam ca noi nu sarbatorim.

Oo, da, sunt o persoana romantica, imi plac floricelele si declaratiile de dragoste. Imi plac surprizele si cadourile cautate cu sufletul la gura si cu emotie '' o sa ii placa sau nu'' ( si credeti-ma ca nu ma rusinez sa spun cand nu imi plac).

Dar, noi am ales sa nu sarbatorim ieri. Inca nu am ales ce sa facem cu ziua de Dragobete, dar cu ziua de 14 e batut in cuie, inca de la inceputurile relatiei noastre. Nu o sarbatorim pentru ca asa am ales noi.

Eu nu am facut ochii cat cepele cand am vazut la altii inimioare si lumanarele. Ba chiar m-am uitat cu drag, am admirat si am apreciat.

Deci, va rog,nu mai dati ochii peste cap, nu va mai frecati pe la ochi, pentru ca zilele astea nu vedeti inimioarele prin jurul meu.
Dragostea nu se masoara in numarul inimioarelor si declaratiilor facute in ziua de 14 februarie.

Dragostea se masoara in priviri adanci primite zi de zi, in imbratisarile stranse din noapte, in saruturi fugare impartite in drumul spre baie, dimineata. Dragostea se simte sau nu.... ea nu se sarbatoreste pentru ca asa scrie undeva, ea se traieste.

La multi ani, dragul meu!

Mami, te rog, eu nu vreau sa fumez..

Doarme in carucior, atat de linistita. Te uiti la ghemotocul mic,cu fetisoara de inger, atat de pur, dulce si dragalas.
E greu sa iti dai seama ce viseaza bebelusii. Gurita ei schiteaza din cand in cand cate un zambet usor. Viseaza frumos probabil.. Cu putine clipe in urma, a primit taina botezului. A fost atat de cuminte si linisita incat, uitandu-ma la ea cum doarme, ma gandeam ca probabil isi continua conversatia cu ingerasul protector primit la botez.

Si brusc.. ca in filmele unde auzi cioburi cazand si linistea rupandu-se.. aici, in spatiul mic al acelui local, "linistea" s-a spart prin fum de tigara.. fum care venea peste fetisoara ei, atat de plapanda, linistita si imbujorata.
Am inlemnit.. 2 m mai incolo, se jucau/dansau inca vreo 6 copilasi, cu varste intre 1 an si 7 ani.. Dar fumul se raspandea fara jena si cu tupeu peste tot, aspirat de copii si adulti. In fata ochilor mei, vedeam deja plamanii lor plapanzi, care respira acest fum, vedeam inima lor care pompeaza sangele contaminat cu fum... in imaginatia mea, toti cei mici fumau..

Am intors capul spre sursa fumului.. ma intrebam cine poate fi atat de dur, incat "sa le dea" copiilor sa fumeze..
Era nasa copilului.. nasa!!! cea care cu o jumatate de ora in urma, spunea in biserica " m-am lepadat de Satana" si tremura de emotie. Parea ca a venit sa boteze acest copilul cu tot sufletul si din toata inima. Iar acuma impartea din tigara ei, cu finuta mica, de 3 luni. Era primul ei "cadou" probabil.
Pentru ca socul meu nu era suficient de mare, de nasa s-a apropiat mama copilului. Ii adusese nasei o scrumiera.
Nu mi-a venit sa cred ochilor. Pentru mine, omul isi pierde din valoare atunci cand pune o tigara in gura. El el nu se respecta si se otraveste, el singur se trateaza fara respect.

Dar indignarea mea creste pentru cei care, fumand, nu se otravesc doar pe ei ci si pe cei din jur.
Nu pot sa ii ineleg pe cei care fumeaza in spatii inchise!!.. Daca tot mori de pofta sa fumezi, fa-o undeva, unde esti singur, fara nimeni in jur..
..iar fumatul in localuri la petreceri in Romania, e la moda..

De data asta, am simtit ca mi se urca sangele la cap. Era totusi petrecerea unui copil, o sala mica, cu multi copilasi..
- Dar nu e frumos!! Cum se poate sa fumati cu atatia copii in sala, langa acest bebelus? Nu e frumos!!
Cuvintele mi-au iesit fara sa vreau. Riscam sa supar una dintre cele mai importante persoane ale petrecerii. Dar nu mai suportam, imi venea sa ii scot pe toti copilasii afara, sa le dau masti cu oxigen, sa ii salvez din infern.
Nasa mi-a zambit sarcastic si a expirat fumul cu multa mandrie..
Mama copilulului s-a uitat urat spre mine.. Nasul s-a alaturat nasei la o tigara, zambind si razand. Si aratandu-ma cu degetul. Vai, ce tupeu am avut, nu?

Am primit aprobari si dezaprobari de la cei din jur.

In scurt timp, mi-am luat copilul si am plecat acasa. Alti copii au ramas..
Dar eu nu mai suportam imaginea pe care o aveam, cu plamanii lor care fumeaza in rand cu nasul si nasa.. nu mai suportam sa imi imaginez inimioara fetitei mele care imi striga " mami, te rog, eu nu vreau sa fumez!"

Pentru tine, mama, ca in fiecare zi!

Am fost trei copii, suntem 5 acuma.. 6, 7,8.. fiica, fii, nurori, ginere, nepoti... toti suntem copiii tai si azi de ziua, ta, MAMA, iti spunem din nou: TE IUBIM!


Ma gandesc in fiecare zi, ce as putea sa ii spun mamei de ziua ei.. cu ce cuvinte as mai putea sa ii spun inca o data, a cata oara, cat de mult o iubim si cat de mult o pretuim.. Am impresia ca nu voi gasi niciodata cuvinte suficiente, sau gesturi, sau cadouri.. pentru a-i arata toata recunostinta, iubirea si mandria noastra. Mandria ca ea ne este MAMA. Ea, care stie sa ne iubeasca zi de zi, sa ne faca fericiti si impliniti...Totul i se datoreaza ei si cuvintele noastre nu vor fi niciodata suficiente...

Dorinta nr 1: sa scriu

Mie imi place sa scriu. Mi-a placut intotdeauna. Am tinut jurnale, am scris poezii, am facut declaratii, am compus urari pentru fiecare. Imi e drag sa scriu si una dintre dorintele mele, pentru 2011, e, sa scriu cat mai mult. De multe ori imi trec prin minte idei.Pe unele le formulez in minte, ca sa le astern intr-o zi pe hartie, pentru unele notez ideea undeva, sa nu le uit, pe altele le uit.
Nu sunt un mare talent la scris, nu ma consider mare scriitoare, dar uite asa, pur si simplu imi place sa scriu. Despre mine, despre altii, despre anumite probleme, despre anumite bucurii, noutati, stiri, ganduri, framantari.
Dar ma lovesc din nou de aceeasi problema ca si in ceilalti ani: cat de mult sa scriu cand scriu...
Nu stiu daca varsta, experienta sau pur si simplu viata de zi zi, m-au facut sa fiu mai discreta. Acum cativa ani, ma inregistram pe orice site cu numele si prenumele meu, scriam fara grija despre bucuriile sau tristetile mele pe forum, afisam poze cu noi fara sa imi pun intrebari, fara sa analizez daca nu am spus prea multe despre ceea ce spuneam.
Nu stiu cand exact s-a declansat butonul si incet, incet m-am retras de pe forum, mi-am schimbat cat am putut si unde am putut ID-urile, am inchis albumele... am devenit mai anonima. Si am vorbit mult mai putin despre mine, am impartit mult mai rar bucuriile in mediul virtual si am incercat sa nu ma mai plang niciodata.
Acum imi aleg cu grija oamenii cu care discut despre toate si orice. Iata de ce in mine se duce lupta intre a scrie si a accepta faptul ca m-ar putea citi si judeca cei din jur. Parca sunt prea multi cei care se bucura pe la spate de lacrimile tale si iti sunt alaturi cu adevarat.

Asa ca, o voi lua incet.. incet.. spre realizarea fiecarei dorinte a anului 2011. Prima este cea de a scrie mai mult.. pentru sufletul meu.

Trecerea in noul an

Ma uit cu nostalgie la vechea agenda, recitesc prin ea, copiez de acolo in cea noua, informatiile pe care le consider necesare si utile pentru noul an. Am in vechea agenda notite scurte si rapizi, am pagini cu nici un spatiu liber, am insa si pagini mazgalite sau pagini frumos aranjate, sau chiar pagini albe. Asa cum a fost si viata mea in anul care a trecut.
Ca in fiecare an, in primele zile a lui ianuarie, imi cumpar o agenda nou-nouta, cu miros de tipografie. Desi, toata lumea stie ca imi place sa umblu cu agende dupa mine, sa imi notez tot ce imi vine in cap acolo, mi s-a intamplat foarte rar sa primesc cadou o agenda. Probabil trebuie sa mi-o aleg eu, asa cum imi aleg modul de a-mi trai viata.
Intre noi fie vorba, in fiecare an, imi pare rau sa ma despart de agenda veche. De parca m-as desparti de sperantele avute pentru anul care a trecut, sperante care s-au realizat sau nu. Sau de parca m-as desparti de amintiri.
De aceea, includerea agendei noi in viata mea si renuntarea la cea veche, dureaza.
O mangai pe cea noua, ma uit la ea, o analizez, o miros. Intr-una din zilele din ianuarie, o deschid atent si pe primele pagini imi trec maretele planuri pentru anul care tocmai a inceput. Atunci incepe noul an la mine. In momentul in care planurile si sperantele au fost trecute din nou pe hartie si in momentul in care paginile albe asteapta sa fie completate iar.
La cat mai multe realizari pentru toata lumea!

Perle de copil

Grijile unei Doamne :d
Amelia se plange prin casa" trebuie sa invat sa mananc seminte, ca nu stiu. Si cand o sa cresc mare cum o sa mananc?...va fi nevoie sa il rog pe sotul meu... Dar el va fi si el ocupat. Si daca el nu o sa fie acasa cand o sa vreau sa mananc eu seminte? "
...si bombane de zor, ca nu stie sa desfaca seminte..

Altruism
Amelia povesteste cu mare fala, ca ea nu a vrut bulina rosie ieri ( cea rosie e cea suprema :D) ca a lasat sa ia bulina rosie si Maria ( prietena ei). Tocmai cand eu in gandul meu ma gandeam ce altruista e copila mea, o aud ca spune, asa mai sub nas, ca pentru ea '' si oricum era mai mica decat luam eu de obicei ''

Rasism ? :d
In Moldova, la bunici in vizita, seara, Amelia cere laptele cu miere, pe care il bea zilnic.
Gusta doua guri si zice: '' nu imi place laptele asta, cred ca e de la vaci moldovenesti, eu vreau de la alea romanesti''

Casatoria din perspectiva optimista

Intr-o zi de miercuri dupa ora 16.
Mami si Amelia vin de la gradinita pe jos, incetisor.
Amelia povesteste ce s-a mai intamplat la gradinita.

La un moment dat spune: '' Eu cred ca stiu cu cine o sa ma casatoresc... nu pot sa iti spun cine e, dar stiu ca o sa ma casatoresc cu el, ne-am si sarutat... ''
Cam cum ar putea reactiona o mama la o declaratie de genul asta? ... O intreb cat mai calm cu putinta, despre cine e vorba si cum adica s-au sarutat.
Imi spune cu insufletire totusi( la varsta asta e mai greu de tinut secretele se pare) ca e vorba de Bogdan, care, se va intoarce la gradinita dupa Pasti ( e un coleg care nu a fost la gradinita anul acesta, a fost in strainatate, dar care si-a pastrat locul la gradinita).
- Si cand v-ati sarutat voi?, o intreb eu, gandindu-ma ca el nu a fost anul asta la gradinita.
- Cand eram la grupa mica, dar el a vrut... si stiu ca e indragostit de mine si se va casatori cu mine..
-Dar nu ti-e frica ca de anul trecut pana acuma si-a gasit alta fata cu care sa se casatoreasca? Mai ales ca nu te-a vazut de mult timp.
-Nu, nu are cum, daca este facut ca sa traiasca pentru mine, nu are cum...

Totusi cred ca a pus-o pe ganduri intrebarea mea, ca dupa un timp, pe drum m-a intrebat ingrozita '' Adica tu crezi ca el poate sa se casatoreasca acuma cu prietenele mele? ''
Am incercat eu sa ii explic ca pana la casatorie, fiecare isi poate schimba alesul de mai multe ori ( si ea si l-a schimbat anul asta de vreo doua ori, asa ca... ), dar ieri mi-a zis ca ea tot cu Bogdan se casatoreste... deocamdata..

Melodia de luni

Sa fim iubite, apreciate, pretuite si rasfatate, acum, primavara si in fiecare zi!
O primavara fericita, Doamnelor si Domnilor!


Gratiela realizeaza rubrica "Melodia de Luni", participati si voi alaturi de noi! Detalii gasiti pe blogul Gratielei, AICI

Un gand bun pentru Alexia

Cel mai trist in viata de zi cu zi, este sa vezi un copil bolnav. Nu e doar trist, e sfasietor. E crunt ca aproape in fiecare zi aud de un alt caz umanitar pentru un copil, de un alt caz cu parinti disperati care isi doresc sa isi vada puiul sanatos. Pentru ca nu exista nimic mai inaltator, decat sa iti stii copilul sanatos si plin de viata.
E greu sa alegi pe care dintre ei poti sa ii ajuti financiar si pe care poti doar sa ii pomenesti in rugacinile tale. E greu sa stii ca nu poti sa raspunzi tuturor apelurilor disperate.

Cazul Alexiei, m-a bulversat mai mult decat de obicei. Nu o cunosc si am auzit de ea, astazi, prima data, pe blogul Evei. Mi-a ravasit sufletul pentru ca, in trairile ei o vad pe Amelia, in pozele ei recunosc durerea noastra. Dar chinul ei este infinit mai mare, pentru ca pe langa problema luxatiei o are si pe cea a triparezei spastice.
Haideti sa ne rugam pentru Alexia, sa o ajute Dumnezeu sa alerge, sa danseze, sa mearga! O rugaciune si un banut, pot face minuni. Detalii, pe blogul Alexiei.

Gandul de azi...

"In dragoste exista respect si respectul se afla in dragoste. Caci cel pe care il iubesc, il si respect. Si cel pe care il respect, il si iubesc. Adica nu este altceva una si altceva cealalts, ci amandoua sunt acelasi lucru. "
(Extras de pe : Femeia ortodoxa care l-a preluat din "Viata de familie", par. Paisie Aghioritul ed. Evanghelismos, 2003)

Premiu cu multumiri

Am ajuns in sfarsit sa imi iau in primire si premiul de la Gratiela. Este primul meu premiu, ar fi trebuit sa fiu mai atenta si sa il iau la timp. Dar ii multumesc foarte mult Gratielei, imi face mare placere sa primesc premiul de la ea, care e o persoana speciala.

Premiul este acesta:

Si regulile spun ca:
1. trebuie sa afisez premiul
2. trebuie sa afisez linkul celui care mi-a oferit premiul
3. trebuie sa il ofer cu dragoste si bucurie la 10 bloggeri
4. trebuie sa informez destinatarul prin mesaj

Asa ca, desi tarziu, dar cu multa dragoste si bucurie il ofer mai departe si multumesc din tot sufletul:

1. Mihaelei ptr ca ma innebuneste in fiecare zi cu mancarurile ei si pentru ca ma face sa le visez si sa o astept pe ea personal, cat mai repede la Bucuresti :D.
2. Inei, pentru ca desi, nu stie, blogul ei imi inspira dorinta de a trai mai sanatos si mai frumos si imi da idei noi despre viata pe care ar trebui sa o am.
3. Irinei pentru ca de mult ori citesc gandurile ei de parca ar fi ale mele ( ma regasesc in multe dintre ele) si pentru ca imi inspira atata liniste, si pace, si bunatate.
4. Alexandrei pentru ca isi expune viata si gandurile intr-un blog amintindu-mi si mie de perioada aia zburatoare a vietii, uneori cu regret, alteori cu bucurie.
5. Nataliei ca e gata mereu sa sara cu un sfat, cu un ajutor si cu o reteta delicioasa :D
6. Ptr Mami Abi pentru ca imi da idei si sugestii despre ce as putea sa mai fac cu copilul meu. Idei care sunt absolut indispensabile ( in special acuma cand suntem acasa cu tanti Varicela)
7. Ralucai pentru ca prin blogul ei, vad realizat visul meu de a trai la casa, la curte, cu o gradina, cu o rosie..
8. Anishoarei pentru ca pozele, retetele ei mi s-au parut fantastice si sper sa o pot aduce inapoi pe blog
9. Marinei pentru ca imi trezeste dorinta de a mai avea un bebe prin postarile ei frumoase si optimiste
10. Andreei pentru ca reuseste sa imi bucure sufletul cu bijuteriile ei ( mai ales cand sunt la gatul meu :D )

Melodia de luni ( pe care am reusit sa o pun abia miercuri :d )

Gratiela realizeaza rubrica "Melodia de Luni", participati si voi alaturi de noi! Detalii gasiti pe blogul Gratielei, AICI

Si ca sa fiu si eu in ton cu tema, desi e deja miercuri, dar pentru ca abia azi m-am luminat cum se pune un clip aici, am sa pun melodia mea de luni: