De
fiecare dată când am musafiri și trebuie să pregătesc cafeaua, mă trec toate emoțiile. În primul rând, mi-e frică să nu
uit ceva: la ce temperatură să pun apa,
cât zahăr și de care. Eu o beau fără zahar și de multe ori am uitat să îl dau
musafirilor. Dar nici ei nu prea au îndrăznit să ceară. Poate s-o fi gândit ca îmi
pare rău să le dau. Aa, în plus, eu nu știu niciodată câtă apă la câtă cafea să pun. Toate astea
pentru ca eu oficial nu sunt o băutoare de cafea. Acasă beau doar ceai și apă.
Multa apă. Dar, la birou beau neapărat și o cafea. Doar una. Dar, o cafea din
aia bună, aromată și cu gust amărui, dar care te trezește imediat și iți sporește
pofta de viață ( și de muncă, bineînțeles)
Cred
ca, daca, într-o zi mi-aș schimba jobul, pe lângă alte beneficii, aș întreba și
ce fel de cafea au pentru angajați.
Deși,
în ziua de azi, cred că orice companie care se respectă, trebuie să aibă grijă
să ofere colaboratorilor o cafea bună, care se prepară ușor și rapid, bine
dozată și suficient de puternică încât să creeze o oarecare dependență.
De
ce dependent?
Pai,
dacă pentru mine, o cafea bună îmi sporește pofta de muncă, va dați
seama ce ar
face două sau trei din alea? Ar ieși fum din urma noastră :)
In
plus, eu cred ca pauza de cafea ajută colegii să socializeze mai mult între ei.
Pauza
de cafea leagă prietenii, descoperă și aduce împreună oameni cu aceleași
pasiuni și aspirații.
Cafeaua
le dezleagă limbile iar acolo, în pauzele de cafea, se nasc cele mai
inovante și puternice idei de dezvoltare.
"Cărţile mele sunt ca apa. Cărţile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire, toată lumea bea apă." (Mark Twain)
Daca
ar fi să aleg între cafea și ceai, eu as alege bineînțeles ceaiul. Nu m-as supăra
dacă angajatorul mi-ar oferi un ceai verde, adevărat, aromat, fără zahar, la
dozator. Dar, pentru ca nu e posibil încă, îmi fac eu ceaiul în cana mea mare
și roșie :)
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu