09 martie 2018

Amintirile din calatorii sunt parte din raiul sufletului nostru


« Cel care revine dintr-o călătorie nu va mai fi niciodată la fel ca atunci când a plecat » (Proverb chinezesc)
 

….Mă plimb pe străzile Versaille-ului. Afară plouă, eu țin într-o mână o umbrelă mare împrumutată de la hotel. În spate port un rucsac în care am îndesat laptop, căști, încărcător, caiet…
 M-am îmbrăcat destul de gros pentru că e frig, nu sunt un simbol al eleganței, însă acum mă simt…o Marie-Antoinette… Îmi îndrept spatele, ridic capul mai sus așa cum o făceau și « Doamnele de cândva » și mă îndrept către Castelul Versailles. Afară plouă, Palatul Versailles, strălucește însă ca un soare, într-o zi ploioasă ( oare de aia își spunea Ludovic al XIV-lea « Regele Soare » ? Pentru că « trăia într-un soare » ?) 

 Sunt mulți, foarte mulți care așteaptă la rând. Afară e frig, eu țin umbrela strâns să nu mi-o ia vântul. Însă, castelul îmi ia privirile și mă face să uit de disconfortul pe care îl am de la picăturile de ploaie care mă stropesc. Inspir, expir…intru în castel și mă simt de parcă mașina timpului m-a aruncat cu multe secole în urmă, pe vremea regelui și a reginei.   



 Mângâi draperiile groase de damasc, înflorate și pline de istorie. Mă uit pe geamul de la care se uita și Regina. Admir grădinile Versaille-ului ordonate simetric și geometric absolut perfect. 
 
 Ecoul face ca vorbele și râsul oamenilor să răsune în diverse colțuri, iar eu am sentimentul că în curând va apărea și Cenușăreasa cu prințul, iar balul va începe. 
 Întru în Sala Oglinzilor cu grijă și teamă că oglinzile prin puterea lor de a reflecta mereu realitatea, îmi vor “sparge” basmul și îmi vor risipi în cioburi mici sentimentul că fac parte din acel “ceva”…. 


 ….La hotel, în mica lor sală de luat o gustare ( nu au restaurant), beau încet din ceaiul verde cu iasomie, mușc din croissante-ul plin de unt și mă întreb dacă și cu secole în urmă se consumă ceaiul verde aici în Versailles….
 
Pentru mine această este amintirea care îmi revine în minte iar și iar atunci când mă gândesc la călătorii. 

 Sigur că Palatul Versailles e somptuos ! Sigur că poate fi considerat o excentricitate, o exagerare în tot ceea ce privește utilitatea fiecărui spațiu. 
 Dar nu doar Castelul face Versaille-ul să fie deosebit. Nu doar Castelul a fost cel care m-a făcut să mă simt că o Regină pe străzile lui.  Ceea ce îmi ia mințile de fiecare data când ajung pe acolo ( și se mai întâmplă să ajung) este aerul ! Aerul de Versailles, un oraș regal încărcat cu istorie.  Un oraș cu o arhitectură fascinantă  și cu o istorie care încă se mai respiră pe străduțele înguste și pavate cu piatră cubică. 
 


Pentru voi care este amintirea din călătoriile voastre cea mai încărcată de emoție ?
Momondo va invită la un concurs !!!
Scrieți într-un comentariu la acest articol care este cea mai frumoasă amintire din călătoriile voastre ? Nu, nu vorbim neapărat de călătoriile din străinătate. Puteți vorbi și despre călătoriile sau drumurile voastre către bunici, escapadele din pădurile din jurul Bucureștiului, sau vizita la Ferma Animalelor din Pantelimon :)
 Cei care vor reuși să impresioneze cel mai mult juriul cu povestea lor,  vor  fi premiați. Premiile constau în vouchere de călătorie în valoare de 50 euro sau un city break de 500 euro. 
 Concursul se desfășoară simultan pe mai multe bloguri, concurență există multă. Data fiind concurență, va doresc succes și inspirație cât mai multă !
  
Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți.  (Jean-Paul)
Acest articol a fost scris pentru proba 2 Spring Superblog2018
Pozele sunt din arhiva proprie 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu